3 Aprilie Ziua Jandarmeriei

„Cultul trecutului e cea mai de seama virtute unui popor. Acest trecut e al parintilor, al mosilor si stramosilor nostri si ni se lasa noua ca o scumpa mostenire, ca si cel mai pretios tezaur.” (Petre Garboviceanu)

    Istoria insa, ne convinge de fiecare data ca scrisul, oricat de mult ar umple paginile, tot nu poate cuprinde intregul pe care-l vrea expus.La Zi Aniversara de 3 Aprilie 2014, suntem datori istoriei cu alte peste doua decenii de existenta, transformari si evolutie ireversibila a Jandarmeriei Romane. De la reinfiintare pana astazi, sub culoarea bleu jandarm, am pasit pe drumuri, nu de fiecare data netezite, am readus opiniei publice imaginea de siguranta, am demonstrat profesionalism, credibilitate, sensibilitate umana si am reprezentat partenerul de nadejde in misiunile din afara teritoriului romanesc, fie ele de interventie in teatrele de operatii in cadrul actiunilor de prevenire a conflictelor si gestionare a situatiilor de criza, fie de instruire, in care am transmis expertiza si am demonstrat unitate de actiune.

    Inca de la aparitia sa ca arma, Jandarmeria Romana a constituit principala institutie destinata gestionarii ordinii publice, in slujba si mereu aproape de cetatean. In ofis-ul domnesc privind „slujba Jandarmeriei” in principatul Moldovei, se stipula faptul ca Jandarmeria este o putere infiintata pentru „a priveghea siguranta publica, tinerea bunei oranduieli si aducerea la implinire a legilor” si faptul ca „jandarmeria este datoare sa dea sprijin ori careea persoane ar cere ajutorul sau intr-un moment de primejdie.”

Jandarmii au aparut in Principatele Romane odata cu renasterea armatei moderne, dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu.

     Domnitorul Grigore Alexandru Ghica i-a organizat ca Arma, infiintand primul regiment de jandarmi.  Alexandru loan Cuza a inclus acest corp in cadrul armatei permanente si, astfel, Jandarmeria a devenit o Arma a ostirii romane.

In timpul lui Carol I, la 1 septembrie 1893, Jandarmeria se constituia ca institutie a statului, acreditata cu asigurarea securitatii si ordinii publice, in special in mediul rural, acolo unde traia si muncea peste 75% din populatia tarii.

     Ca Arma a armatei romane, Jandarmeria a fost o prezenta activa in toate razboaiele duse de aceasta, executand in principal politia frontului, asigurand ordinea si securitatea in zona armatelor de operatii si inapoia lor.

     Considerate astazi necesitate de identitate, cele peste doua decenii trecute de la momentul 1989, scormonesc in memoria camarazilor, jandarmi de mare onoare, care dupa ce si-au incheiat cu sentimentul datoriei implinite cariera, au ramas pilonii de sprijin pentru generatiile ce le-au urmat.

Pornind de la conceptul de forta de politie cu statut militar, Armei i se subliniaza identitatea de institutie specializata cu dublu rol in gestionarea problematicii ordinii si sigurantei publice, apararii si securitatii nationale.

Situatia geostrategica a Romaniei in anii 90, contextul politico-militar continental si regional, democratia, restructurarile colosilor industriali, noua abordare a coexistentei problematicii sociale cu aplicarea legii au impus masuri organizatorice, structurale si de pregatire a fortelor de ordine pentru a fi capabile sa contracareze actiunile ostile indreptate impotriva ordinii si sigurantei publice, a institutiilor statului si sa se angajeze cu tot potentialul in efortul general de aparare.

     La 30 ianuarie 1990 Trupele de Securitate se subordonau pentru o scurta perioada Ministerului Apararii Nationale, respectiv pana in aprilie, cand au primit denumirea de Trupe de Paza si Ordine si au trecut din nou in subordinea Ministerului de Interne.

In aceste conditii, Jandarmeria, ca si structura specializata in asigurarea si restabilirea ordinii publice reintra, dupa aproape cincizeci de ani in atentia autoritatilor, astfel ca la 5 iulie 1990, prin Hotarare a Guvernului, se reinfiinteaza Trupele de Jandarmi din Trupele de Paza si Ordine, care, organizate pe principii militare si constituite in unitati militare specializate, apara ordinea publica, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, avutul public si privat, participand la prevenirea si descoperirea infractiunilor in zonele de responsabilitate.

     Un moment important in constructia edificiului Romaniei democratice il reprezinta promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane. Prin acest act legislativ se poate considera ca s-a marcat un moment decisiv in procesul remodelarii Armei noastre si pe plan mai larg, al stabilizarii Romaniei pe coordonate statului de drept.

     Actul normativ defineste caracteristicile Armei si-i stabileste atributii in serviciul societatii, misiuni diferite de cele ale organelor de represiune, cu care a fost asimilata, din regimul totalitar. Asadar, trupele de jandarmi, avand la baza Constitutia si legile statului de drept, concureaza la asigurarea unui climat corespunzator de ordine si liniste publica in timp de pace, combaterea actiunilor terorist diversioniste, identificarea, neutralizarea sau capturarea unor astfel de grupuri. In cazuri extreme coopereaza cu alte forte de profil, precum si cu unitati ale armatei, in fiecare zona de responsabilitate.

     Dupa anul 1989, Jandarmeria Romana a parcurs mai multe etape concretizate in acumulari calitative, restructurari normative si organizatorice care au conferit autoritatea si credibilitatea in apararea valorilor fundamentale ale statului de drept.

Nevoia de protejare a ordinii si sigurantei publice contra dezordinii, a reprezentat fundamentul atribuirii legitimitatii Jandarmeriei in exercitarea prerogativului de politie a Statului in conditii de pace. La aceasta nevoie se adauga gradul de incertitudine si predictibilitate asupra evolutiei contextului ordinii si sigurantei publice si a celui de securitate la nivel regional si global, care genereaza necesitatea de rezerva generala si forta armata in starile exceptionale si la razboi.

     Astfel la 29 noiembrie 2004 o noua lege, Legea nr. 550, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane stabileste statutul, atributiile si competentele institutiei, organizarea si conducerea, drepturile si obligatiile personalului Jandarmeriei Romane.

     Trecand de la militarul in termen la jandarmul profesionist de la preluare la transfer de expertiza, de la membru observator la membru cu drepturi depline, Jandarmeria, in calitatea sa de forta de politie cu statut militar se bucura de o dubla legitimare, din partea statului dar si a comunitatii, exprimand astfel nevoia sociala de ordine si siguranta.

     In aceasta ultima situatie statul roman trebuie sa conserve aceasta capacitate de reactie, capabila de a asigura o interventie rapida si pentru a permite mobilizarea fortelor si resurselor in vederea interventiei in caz de urgenta.

     Pericolul pandeste cu recrudescenta intreaga Lume, contracararea noilor amenintari presupune o noua resolidarizare a statelor lumii in toate domeniile, prin stabilirea unor forme de actiune conjugata a tuturor natiunilor care impartasesc interese si valori comune.

     Noua arhitectura europeana de securitate se prefigureaza a fi alcatuita dintr-o retea de institutii ce se completeaza si se sprijina reciproc prin ONU, OSCE, UE si NATO. In planul continental al situarii Uniunii Europene, asistam la un proces de consolidare institutionala, concomitent cu elaborarea conceptuala a identitatii sale de securitate si aparare, ca factor de complementaritate operationala a Aliantei Nord – Atlantice

Participarea pana in prezent la numeroase operatii si misiuni multinationale de mentinere a pacii, asistenta umanitara sau de observare si verificare, a facut dovada ca Romania este capabila sa-si asume obligatiile ce decurg din statutul de membru si sa contribuie activ la eforturile si obiectivele NATO si UE pentru asigurarea securitatii si stabilitatii regionale si globale.

      Ca principal aspect cuprins in Tratatul de la Nisa, dezvoltarea capacitatii militare a Uniunii Europene, prin crearea unor structuri militare permanente si prin incorporarea in cadrul Uniunii, a atributiilor de management al crizei, solicita pe deplin justificat prezenta Romaniei printre statele furnizoare de forte cu statut militar pregatite sa indeplineasca misiuni in domeniul ordinii publice, flexibile, bine articulate si interoperabile, compatibile actional cu celelalte structuri similare din Uniunea Europeana, respectiv Jandarmeria Romana.

      Instrument al politicii statale de ordine publica si parte a fortelor armate, Jandarmeria Romana, la solicitarea ONU, din anul 2002, a participat la actiunile internationale de mentinere a pacii in provincia Kosovo, fiind apreciata de reprezentantii comunitatii locale si ai institutiilor internationale.

     Prima structura specializata a Jandarmeriei Romane, care a participat la indeplinirea de misiuni in afara teritoriului national a fost creata in 2001 si dislocata in martie 2002, in Kosovo. Contingentele de jandarmi romani au dus la indeplinire misiuni de mentinere a pacii in Kosovo, in perioada 2002-2011. Incepand din data de 9 decembrie 2008 responsabilitatile UNMIK (United Nation Mission in Kosovo) din Kosovo au fost preluate de catre oficiali ai noii misiuni conduse de Uniunea Europeana – EULEX.

     Tot anul 2002, a adus Jandarmeriei Romane statutul de membru cu drepturi depline in cadrul Asociatiei Fortelor de Jandarmerie si Europene cu statut militar (F.I.E.P), alaturi de Franta, Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Argentina, Maroc, Chile si Turcia, iar in anul 2008 Jandarmeria Romana a detinut presedintia Asociatiei, ocazie cu care a dus la indeplinire o serie de obiective comune. Asociatia este si continua sa reprezinte un mediu emergent si catalitic pentru doctrine si bune practici, de altfel, vocea cu care se identifica jandarmeria in plan international, F.I.E.P. promovand modelul fortelor de tip jandarmerie la nivel international. In cadrul lucrarilor Asociatiei, Franta a propus crearea unei Forte de Jandarmerie Europeana, proiect ce a luat fiinta in anul 2005 prin alaturarea celor cinci institutii de politie cu statut militar din cadrul Uniunii Europene, respectiv Jandarmeria Franceza, Arma Carabinierilor Italieni, Jandarmeria Olandeza, Garda Civila Spaniola si Garda Nationala Republicana Portugheza.

     Dispunand de cadrul intern necesar, Romania a solicitat presedintiei portugheze in exercitiu a CIMIN, obtinerea statutului de membru al Fortei de Jandarmerie Europene, fapt concretizat in decembrie 2008, cand Romania a devenit membru cu drepturi depline.

     Acumuland de-a lungul acestei perioade expertiza, valoare si compatibilitate actionala, aprecierea autoritatilor internationale sub egida carora a indeplinit misiuni, Vectorul gestionarii ordinii si sigurantei publice si-a creat traiectoria avand la baza cadrul normativ, resursa fundamentala umana, coeziunea profesionala intra si interinstitutionala si nu in ultimul rand cultura organizationala dobandita de-a lungul istoriei.

In perioada de dupa 1989, Jandarmeria Romana si-a redobandit istoria, uniforma, imnul, ziua, statutul, cadrul normativ de reglementare a organizarii si functionarii si nu in ultimul eroii si monumentele. Ei, „oamenii de arme”, au fost dintotdeauna in slujba cetateanului. 

    Asadar, adaugand aceste peste doua decenii la istoria deja cunoscuta se desprinde aprecierea ca Arma „oamenilor de arme” are o bogata traditie militara si reprezinta un tezaur de intelepciune si vointa pe care viitorul nu are dreptul sa-l refuze, fiecare jandarm avand obligatia sa se implice in mod sincer in actiunea de recuperare a traditiei, care este un element fundamental in dainuirea Jandarmeriei Romane.

     Aflata dintotdeauna in afara sferei politicului si intelegand sa slujeasca linistea si siguranta celor multi, sa asigure in tara un climat de stabilitate si de ordine, Jandarmeria actioneaza in virtutea vechii sale meniri, slujba cetateanului, care a fost mereu argumentul existentei sale.

Tot capitolul Istorie de mai sus a fost preluat din website-ul oficial al Jandarmeriei Române, „Repere istorice”, http://www.jandarmeriaromana.ro/ro/Pagini/istoric.html